E foarte ușor de răspuns la întrebarea: de ce sunt atrași bărbații de femei? Păi, femeile sunt mult mai frumoase, mai înțelegătoare, mai grijulii, mai liniștite, mai curate, mai atente, și tot așa, decât bărbații. Cum să nu-ți placă de ele?
Dar, de ce sunt atrase femeile de bărbați? Asta e o întrebare la care, de obicei, nu nimerim răspunsul din prima. Pe de o parte pentru că habar nu avem, pe de altă parte pentru că suntem prea fixați pe propria noastră persoană. Noi bărbații avem, în general, o părere foarte bună despre noi înșine. În mintea noastră cultivăm ideea că avem noi acolo ceva aparte, care ne scoate în evidență făță de ceilalți și ne face deosebit de atragători în fața sexului opus. Din păcate, de cele mai multe ori, impresia noastră e complet nerealistă. În realitate suntem mult mai asemănători între noi decât ne place să credem.
Cu siguranță nu sunt atrase de aspectul bărbaților. Mă doare când spun asta, sincer, dar hai să recunoaștem, noi bărbații suntem urâți. Dacă v-ați uitat atent în oglindă recent, cu siguranță că știți la ce mă refer. Chiar dacă chipul bărbatului nu e extrem de respingător, crește păr pe el, și asta e suficient. Dacă ne referim la trupul bărbatului, putem din start să eliminăm imaginea idilică proiectată de mass-media, despre acel bărbat cu spate frumos, brațe puternice și abdomen plat. Hai să fim serioși, dacă femeile ar fi atrase doar de așa ceva, rasa umană ar fi dispărut de mult. Câți astfel de bărbați ați întâlnit voi până acum? Majoritatea covârșitoare a bărbaților e compusă din indivizi mai mult sau mai puțin disproporționați, de cele mai multe ori cu burtă și păroși, dar nu acolo unde trebuie. Să zicem că ar fi, unul sau doi din ei mai atletici, dar, de cele mai multe ori, fie miros a transpirație, fie dacă cască gura îți vine să fugi.
Citeam undeva cum că femeile ar fi atrase de bărbații care le oferă senzația de siguranță. Ei, astea sunt povești. Dacă vorbim despre accidente auto grave, infracționalitate, războaie, etc. vinovați se fac tot bărbații. Cred că nivelul de siguranță crește doar pe măsură ce te îndepărtezi de ei.
Poate că sunt atrase de bogăție. Asta ar explica doar situațiile în care bărbatul e extrem de bogat. Ce facem, în schimb, cu restul? Ce bogăție pot ele să găsească la noi ăștia mai amărâți? Mai mult, sunt foarte multe cazuri în care fie femeia câștigă la fel sau chiar mai mult decât bărbatul. Ori în situația asta, teoria, cum că averea le-ar atrage, nu stă în picioare.
Eu cred că felul în care gândim le atrage. Când spun asta nu mă refer la intelectul ridicat pe care-l avem sau la maturitatea de care dăm dovadă. În primul rând, intelectul nostru nu-i așa de ridicat precum credem, iar în al doilea rând toți suntem extrem de copilăroși. Din perspectiva noastră, tot ceea ce se petrece în viața nu e decât o joacă. Ne dăm cu trotineta, bicicleta, motocicleta sau mașina. Ne jucăm, sau ne uităm la alții cum se joacă. Ne facem că lucrăm, când, de fapt, tot la joacă ne e mintea. Dacă nu putem, sau nu avem voie, să facem ce vrem (adică să ne jucăm), ne bosumflăm.
De ce s-ar lega la cap o femeie cu așa ceva, vă întrebați? Păi simplu, un astfel de copil mare e ușor de controlat. Trebuie doar să-i promiți că-l lași la joacă, dacă mai întâi face ce-i ceri.
Ideea e că femeile fie nu pot, fie nu vor să facă anumite lucruri, iar din cauza asta au nevoie de niște executanți. Ei, aici intrăm noi bărbații în scenă. Din cele mai vechi timpuri, femeile au avut nevoie de cineva care să vâneze pentru ele, să le contruiască adăpost, să le țină departe de pericole, etc. Toate treburile astea erau făcute de bărbați, pentru că femeile au știut de la început cum să ne manipuleze. Ei, o dată cu trecerea timpului, acest control s-a rafinat, astfel că, în zilele noastre nici nu-l mai simțim. Ni se pare că totul e normal. Adică, e normal să nu mergem la o bere cu amicii, sau să nu ieșim la un meci, sau să nu facem liniuțe cu noua achiziție, pentru că, se pare că e altceva mai bun de făcut.
Dacă acel ”altceva mai bun de făcut” e ceva ce nu ne place să facem, cum ar fi mersul la cumpărături, făcutul curățeniei, reparatul chestiilor de pe acasă, mersul la serviciu, atunci e clar că e vorba de un control din umbră.
A ne opune unui astfel de control e zadarnic pentru că ne e, de mici copii, însămânțat în mintea noastră. Astfel că atunci când ajungem la o vârstă propice pentru a fi controlat, acceptăm asta bucuros. Chiar ne dorim asta. Chiar cheltuim enorm de multă energie și bani pentru a ne face clară intenția că vrem să devenim execuntanți. Încercăm din răsputeri să arătăm cât de buni executanți am putea fi și îi privim cu admirație pe cei ce au reușit să se lase conduși înaintea noastră.
Ca și concluzie, eu cred că femeile sunt atrase doar de naivitatea bărbaților. Cu cât suntem mai visători, copilăroși sau naivi, cu atât devenim mai irezistibili în ochii femeilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu